familisti, regenerati-va!

alte discutii libere

- mami, tomberonul e de curse ?

- de ce ?!

- pai are eleron...

ăăăăă...

cum să începi un email către un frate cu care rupeai din aceeași lipie și întingeai în aceeași farfurie cu humus într-o vreme, dar cu care, din cauza drumurilor divergente ale vieții, n-ai mai vorbit de vreo câțiva ani buni ? are sens în cazul ăsta să-ți mai ceri scuze, sau asta-i doar o convenție peste care putem trece cu naturalețe ? 

oameni grosi ca niste geci

in masina, vorbeam cu petru despre oameni. si a enuntat el, fara sa stie ce spune, urmatoarea expresie: "oameni subtiri". nu stiu exact la ce facea referire, insa m-am simtit datoare sa-i explic ce inseamna, ca si opusul - oameni grosi, grosieri. si atunci, amuzat, m-a intrebat "cum grosi, asa, ca niste geci?" 

intr-o zi il giugiuleam "lunganul lu' mami, cit ai crescut". "sint lung?" "da, ia uite, esti baiat mare". se gindeste... "atunci si bianca e lunga". "bianca de la gradi? cea mica-mica ?" intreb neincrezatoare."da, bianca lungu. asa o cheama". 

copiii simt nevoia unei concreteti surprinzatoare. asta nu inseamna ca imaginarul lor are vreo limita. m-a intrebat mai demult "mami, ce inseamna ginduri?" am incercat eu sa-i explic ce sint, folosindu-ma si de expresia "a sta pe ginduri", iar dupa un timp mi-a spus " eu nu vreau sa stau pe ginduri" ."de ce?" l-am intrebat, "sa nu cad" a raspuns.

cercul ex-boyfrienzilor disparuti

am facut destule in pauza asta de blogosfera, dar nu scriu acum rezumatul. vreau sa scriu repede niste vise inlantuite, pina nu le uit. despre uitare, ieri conduceam si mi-a venit o idee geniala, formulata ca o fraza coerenta, inteligenta si funny. eram atit de sigura ca mi-o voi aminti sa o scriu undeva mai tirziu, dar n-a fost sa fie. si voi va pierdeti frazele din cap? cum spune petru: "asta e o ideea noastra secreta, sa nu afle nimeni, sa nu ne faca nimeni o gaura in cap sa se uite la ea". uneori simt ca am o gaura in cap prin care se scurg chestiile misto care-mi vin in minte si pe care le uit ulterior. oare la batrinete ma paste uitarea eterna ? sper sa nu.
intr-o noapte, cred ca eram pe la gimnaziu, m-am trezit din somn si am scris ceva (cum altfel decit genial:)) pe o hirtiuta. dupa care am uitat. cind mi-am amintit, era prea tirziu, n-am mai gasit-o. poate ca nici n-am scris-o, doar am visat. revenind la vise, in intervalul asta am visat ceva foarte bizar in care eram implicati eu, ex-boyfriend si sotul meu, care era foarte furios pentru situatia din vis. a doua zi m-am gindit ca n-are sens sa-i povestesc sotului elucubratiile mele nocturne, insa noaptea urmatoare am visat ca i-am povestit si s-a enervat iarasi. bineinteles, de data asta i-am povestit si amuzat, mi-a zis ca ar trebui sa-l sun pe ex sa vad daca nu cumva a patit ceva. a treia noapte am visat ca i-am povestit acelasi vis ex-ului, i-am amintit si de recomandarea sotului, iar el era destul de trist.
dupa citeva zile, adica azi-noapte, am visat iarasi ceva in care era implicat un ex mai vechi decit ex-ul de mai sus (ex-ul 2), ex-ul de mai sus si sotul. acestia din urma erau furiosi pe mine pentru faptul ca eu ma intilnisem cu ex-ul 2 si ii dezamagisem.
asa cum se stie, lucrul simpatico-ipocrit care se intimpla pe facebook este ca poti deveni prieten cu toti ex-ii, dar lucrul de-a dreptul comic este ca si ex-ii pot deveni prieteni intre ei, asa cum mi s-a intimplat sa-i vad azi pe cei doi ex-i pe care i-am visat azi-noapte dusmani.

skinless lamb head revenge, cum ar spune google translate

n-am mai avut un vis asa de bizar, in care sa fie implicate produse de macelarie, de prin liceu, de la cel cu puiul, care a facut deliciul multor glume in familie (era vorba despre un banal pui vinetiu congelat care imi spunea cu voce tinguitaore ca moooare de frig, iar eu, empatica la starea lui de carne congelata, vroiam sa-l bag in doua pungi mici, una incercam s-o trag pe cap si cealata pe picioare. dupa ce l-am impachetat bine, suprapunind cele 2 pungi la mijloc, puiul mi-a multumit si mi-a spus ca e mai bine). revenind la visul actual, in jurul sarbatorilor pascale, e previzibil. adica am spus si in titlu. am visat capul de miel jupuit, cu ochii holbati, insufletit si foarte neastimparat in chiuveta. nu vroia deloc sa colaboreze, il apasam pe cap si el se tot impingea, incercam sa-l imobilizez, dar al naibii cap cu gitul lung era foarte puternic. unde mai pui ca era si mare, cam cit un cap de om si semana perfect cu un alien din ala rau, cu dintii ascutiti la vedere. incercam sa-l prind de git, sub barbie, dar cum se zbatea mina mi-a alunecat  si fara niciun preaviz mielul m-a muscat de degetul aratator de la mina stinga. muscatura m-a durut atit de tare incit m-am trezit instantaneu din vis, alarmata ca poate si capul a trecut dincoace. nu, nu trecuse, cel putin nu acel cap. ingrijorarea mi-a ramas pentru ca stiu ca am propriul meu cap de miel in congelator, venit la pachet cu restul corpului, prin bunavointa parintilor mei. inainte de acest vis spuneam relaxata ca-l scufund in ciorba, insa acum mi-a trecut vitejia. nu doar pentru ca puiul si mielul devin si ei oameni odata ce au stabilit o comunicare psihedelica si transcedentala cu posesorul cutitului de bucatarie, ci si pentru ca am auzit ca trebuie spalat bine in gura, spalati dintii cu periuta, iar la acest supliciu - oricite pacate si ginduri necurate as recunoaste ca am - nu sint in stare sa ma supun doar din dragoste de sot si cratita. 

tehnica scuturatului

cum bine zicea mara aici, mamele de baieti invata sa faca tot felul de chestii si adopta practici la care odinioara s-ar fi gindit cu sila (a se citi "le displacea profund"). iata cum copilul, ajunsi la piata (in drum de la gradi spre casa), se cere la pipi. desi fusese intrebat in prealabil, inainte de a parasi incinta gradinitei, refuzase categoric. toalete nu erau la vedere, si chiar si asa, ideea de a intra intr-o toaleta din vecinatatea unei piete e un act criminat pentru nas, ficat si pantofi. si uite asa, azi la ora la care se intorceau oamenii de la munca, carind sacose cu ceapa verde si spanac, eu imi ajutam fiul sa faca pipi pe spatiul verde de linga piata, intr-o parcare de excavatoare, in pozitia ingrata de a fi mama unui baietel prea mic sa faca pipi singur outdoor (cunoscatorii stiu diferenta intre in-out), si prea mare sa-l agat de sub genunchi ca pe fete. citeva chestiuni trebuie sa retinem de aici: am reusit sa nu(-l) stropesc pe blugi, ci doar pe mina (mea); am constatat ca-ti trebuie o tehnica precisa si nu haotica; "mami, daca porneste excavatorul si ma sperii cind fac pipi ?"(de parca asta imi lipsea...) si "uite, mami, ud iarba ca ploaia, sa creasca mare".

 

inca o zi de luni

tot de primavara

de la mama armoniilor, o leapsa de sezon: "cum e primavara din punct de vedere artistic" ?
cum e sau cum mi-as dori sa fie, o mare diferenta. as exemplifica printr-o lucrare de Sarajo Frieden, pentru ca e o artista care-mi place tare, si care face ceea ce mi-ar placea sa fac si eu (sa-mi pun toate resursele creative la treaba), dar si pentru ca imaginea reprezinta dorul meu (nostru) de duca spre alte orizonturi, acolo unde visez c-ar fi posibil sa gasesc un climat mai bun in care sa ma manifest artistic. mda.

leapsa s-o ia pescarusul, decit, ca tot e somer.

a (soul)cake for your 3rd birthday

sau nascut pe 2 aprilie, la 23:45. parte din noi. noi doi, ca 2 bucati de plastilina, amestecate pina nu li se mai disting culorile. multumim, sufletel, ca ne-ai ales sa-ti fim parinti. multumim ca ne-ai deschis ochii asupra sensului existentei noastre pe lumea asta.
despre piesa asta petru spune "stii care e melodia mea? sou'cheic, sou'cheic..." desi nu a auzit-o decit de citeva ori, prin iarna cind se difuza la guerrilla, desi mie nu mi s-a parut cine stie ce piesa, el a ales ca asta sa fie melodia lui. el a ales sa aiba o melodie. asta e petru, la fix 3 ani: soulcake.



A soul, a soul cake, please good missus a soul cake.
An apple, a pear, a plum, a cherry,
any good thing to make us all merry,
A soul, a soul cake, please good missus a soul cake.
One for Peter, two for Paul, three for Him who made us all.