sâmbătă, 15 august 2009
neplaceri
spuneam mai jos ca-mi place "sa pierd" noptile. cind nu dorm, ma uit la filme, ma joc cu culori, ii privesc cum dorm si in general ma bucur de liniste. asta nu inseamna ca nu-mi place somnul (de dimineata), insa am sentimentul ca stind treaza cistig o farima din lupta cu timpul. azi-noapte m-am bucurat sa revad Portocala Mecanica, si nu stiu daca are legatura cu durerea de cap cu care m-am trezit pe la 8 a.m.(ocazie cu care am aflat ca si sotul parasise patul conjugal, din acelasi motiv, si ca patrula deja de mai bine de o ora prin casa, baricadind usile si ferestrele). mi-a fost clar, migrena se datora amestecului dubios de muzici care razbateau prin pereti, asculate de vecini din toate zarile la mare zi de sarbatoare. traim, totusi, in mediu rural, unde crucile rosii din calendar capata "valoare" inca din zori. un dialog civilizat e imposibil. atunci cind ne confruntam cu bipezi needucati, am constatat ca filonul violent intr-adevar exista si in noi, oameni pasnici, doar ca nu avem instruirea (necesara) de-al "valorifica" cind ne-ar prinde bine, macar pentru a ne impune.
deci raluca, ca sa-ti raspund, nu-mi place sa aud muzica de la vecini, indiferent de natura ei (in general, dejectii) si ca ma dezarmeaza lipsa de educatie si nu stiu cum sa-i rapund. mai sint si altele, dar toate la timpul lor.
acum sa le dau si eu tema tovarasilor mei de la leapsa anterioara sa prezinte si reversul, dupa timp si dupa caz, in imagini sau nu, adica ce nu le place de la viata asta.
vineri, 14 august 2009
lucky look - un post de fata
de cite ori trebuie sa-ti schimbi look-ul ca sa ajungi la cel care te reprezinta (poate chiar cel de la care ai plecat) ?
look-ul meu initial e cel in care ma gasesc cu parul lung si rosu, e cel care mi-a tiparit imaginea pe zid la unatc si m-a consacrat in blogosfera, zina in apa riului Raba sau printre spice, e cel cu care m-a cunoscut copilul meu si cel care l-a facut pe sot sa ma transforme intr-o mama purtatoare.
[acestea sint niste fotografii pe care le stiti dar la care tin mult, pentru ca exprima o farima de libertate la care nu mai am acces, si nu pentru ca m-as fi schimbat asa de mult ci pentru ca atunci era timpul pentru asta]
un an si ceva m-am balacit intr-o inofensiva impostura, de blonda. la citeva luni dupa ce am nascut, am simtit ca vechea culoare nu ma mai reprezinta si m-am chinuit ceva sa sterg cei 10 ani de henna, adinc inradacinata in pigmentul meu. ori blonda sint eu la origine, in ciuda parerii generale cum ca as fi roscata, deci mi-am zis sa revin la "natural". n-am banuit ca blondul e asa o culoare pretentioasa, mai ales ca niciodata nu am reusit sa ajung la un look natural-nordic cum mi-am dorit. pe masura ce-l vopseam, mai taiam citiva cm. aproape in fiecare luna schimbam cu mare grija alta nuanta, care si aia se degrada de la zi la zi. rezultatul a fost mereu acelasi: in afara de ziua in care veneam de la coafor, si citeva dupa, nu ma mai simteam bine in pielea mea. colac peste pupaza, dupa citeva luni de blond a venit si verdictul sotului :"daca vrei sa te iubesc din nou, te faci cum erai cind te-am cunoscut". m-am mai tinut batoasa o vreme, chiar si neiubita, dar pina la urma am cedat chemarii interioare. probabil ca daca as fi avut parul lung as fi rezistat mai mult timp blonda, cred totusi ca imaginea unor plete ondulate de cosinzeana ramine un vis frumos pentru fiecare fata (sau baiat). pe de alta parte, nicio blonda artificiala nu sfirseste cu parul lung, al ei. pina una alta, o grija in minus. back to red!
look-ul meu initial e cel in care ma gasesc cu parul lung si rosu, e cel care mi-a tiparit imaginea pe zid la unatc si m-a consacrat in blogosfera, zina in apa riului Raba sau printre spice, e cel cu care m-a cunoscut copilul meu si cel care l-a facut pe sot sa ma transforme intr-o mama purtatoare.
[acestea sint niste fotografii pe care le stiti dar la care tin mult, pentru ca exprima o farima de libertate la care nu mai am acces, si nu pentru ca m-as fi schimbat asa de mult ci pentru ca atunci era timpul pentru asta]
un an si ceva m-am balacit intr-o inofensiva impostura, de blonda. la citeva luni dupa ce am nascut, am simtit ca vechea culoare nu ma mai reprezinta si m-am chinuit ceva sa sterg cei 10 ani de henna, adinc inradacinata in pigmentul meu. ori blonda sint eu la origine, in ciuda parerii generale cum ca as fi roscata, deci mi-am zis sa revin la "natural". n-am banuit ca blondul e asa o culoare pretentioasa, mai ales ca niciodata nu am reusit sa ajung la un look natural-nordic cum mi-am dorit. pe masura ce-l vopseam, mai taiam citiva cm. aproape in fiecare luna schimbam cu mare grija alta nuanta, care si aia se degrada de la zi la zi. rezultatul a fost mereu acelasi: in afara de ziua in care veneam de la coafor, si citeva dupa, nu ma mai simteam bine in pielea mea. colac peste pupaza, dupa citeva luni de blond a venit si verdictul sotului :"daca vrei sa te iubesc din nou, te faci cum erai cind te-am cunoscut". m-am mai tinut batoasa o vreme, chiar si neiubita, dar pina la urma am cedat chemarii interioare. probabil ca daca as fi avut parul lung as fi rezistat mai mult timp blonda, cred totusi ca imaginea unor plete ondulate de cosinzeana ramine un vis frumos pentru fiecare fata (sau baiat). pe de alta parte, nicio blonda artificiala nu sfirseste cu parul lung, al ei. pina una alta, o grija in minus. back to red!
miercuri, 12 august 2009
listen to my radio
ma gindesc demult sa fac o rubrica in care sa vars muzicile istoriei mele, asa cum ma bintuie citeodata. unele imi string stomacul.
versiunea asta la 1000 mirrors cu sinead am gasit-o acum.
versiunea asta la 1000 mirrors cu sinead am gasit-o acum.
marți, 11 august 2009
placeri
sint element negativ in blogosfera de mame. nu va ambalati, ma refer la categoria lepse si premii. daca pe cele din urma nu le-am preluat decit la inceputuri si apoi am tot aminat, lepse am refuzat de-a dreptul, am si motivat. imi pare rau, dar nu am timp de investit in lucruri care nu imi aduc nimic nou. insa am luat unele lepse, cele creative sau care simteam ca duc undeva, macar sa ma faca sa meditez citeva minute, cum e si cea de fata, pe care am primit-o de la raluca si de la tiza mea: sa enumeri 5,10, nu-stiu cite lucruri care iti plac. incerc sa enumar citeva, fara sa fiu patetica sau indecenta. aaa, e prima leapsa pe blogul asta. aaa bis, nu luati cuvintele de mai jos intr-un sens rau.
imi place, intr-o oarecare ordine:
- sa tai
- sa-mi imaginez
- sa stau treaza noaptea
- viteza
- sa spun ca nu am pierdut vremea aiurea
- sa beau ceva bun
- sa cred ca-i fac pe ceilalti fericiti
- sa tac
- sa ma revolt
- aproape tot ce e iesit din comun
- sa privesc un corp* frumos**
* preferabil dezbracat **ce consider eu c-ar fi frumosul
o gura (sau mai multe) in plus la masa
Abonați-vă la:
Postări (Atom)