in magazin

cu copilul, bine amplasat in imensul cos pe roti. inghesui necesarele cuparaturi pe unde pot si fac ture, cind deodata, in gura mare, el imi atrage atentia:
- mami, la tine in cos de ce nu e ordine ca la doamna aceea?
trag cu ochiul catre doamna aceea, care bineinteles ca a auzit discutia, si observ cumparaturile ordonate in ordinea culegerii lor de pe rafturi.
copilul continua:
- la tine de ce sint toate claie peste claie?

*

ca sa ai tu loc, puisor... :)

accidente ușoare

am văzut cu coada ochiului cum loganul s-a pus în mișcare, m-am pus și eu în mișcare în timp ce mă asiguram la cedează, loganul între timp se oprise și eu m-am oprit în el. dimineață, ploaie, noroi pe jos, frîne slabe, previzibil: far spart, capota și aripa lovite, bară crăpată. eu, el mai nimic. lovire din spate, amendă, reparația mea pe banii mei. episodul halucinant de la poliție (șoferul loganului nu vrusese amiabil) a culminat cu:
- faceți test alcool ? șoferul loganului.
- da, e suficient să suflați ușor în aparat, nu sunt vapori de alcool prezenți, zise polițistul.
- și totuși, nu aveți un aparat mai performant ? insinsta loganozaurul.
- nu e nevoie, acesta e de ajuns.
- nu pentru mine, vă dați seama.
să recapitulăm, dacă nu a fost clar. șoferul de logan, victima, conform legii de mizerie a statului de drept, insinua că aș fi tras o dușcă de dimineață, vezi doamne, prea fusese misterios și inimaginabil accidentul petrecut în condițiile prezentate mai sus. toată ziua m-am întrebat ce anume din comportamentul meu i s-a părut în neregulă, de a pus fapta pe seama alcoolului. faptul că i-am spus calm buna dimineata, îmi pare rău... când am coborât din mașină, după măreața coliziune? sau că l-am întrebat, cu același ton calm, dacă mergem la asigurări sau ne vedem la poliție, asigurându-mă că știe la ce secție mă refer ? pentru că altă vorbă n-am mai schimbat apoi cu bipedul misogin.

OZ

oz ride, a reusit. n-a trebuit decit sa plinga pe la usi, sa-si bage labutele prin gardul de plasa, sa se dea bine pe linga copil, sa se poarte frumos cu pisica. pina si stapinul lui a renuntat la el, pe-un pet de bere "luati-l, pentru copil". decizia a luat-o sotul:"am ciine!"

ne sperie desenele animate

aventura desenelor animate continua cu mici cenzuri. s-a mai discutat si aici despre controversele disney. cu riscul sa-i fi innebunit deja pe ai mei cu teoria conspiratiei, eu tind sa cred ca e o doza de dirty business sub orice glorie de nivel inalt. trecind peste faptul ca in citeva filme de animatie marca disney am intilnit elemente hermafrodite-gay si baieti care se imbraca in fete (ex la prima mina: a bug's life si ceva shrek3), voi ati vazut de curind, cu ochi de parinti, dumbo ?

ciori care fumeaza si elefanti care se imbata ? nu e cam psihedelic visul asta pt un desen animat pentru copii? nu-i rau pentru 1941 si totusi... pretty scary.

niste restante din cauza zapezii care a atirnat greu pe cablul de net (3)

pina la urma ne-am imprietenit cu zapada. acum platim si-un pret, nu spun care.

din farmecul vietii la curte

cind auzim usa de la intrare inchizindu-se si fornaitul de somn al pisicii, trimitem iscoadele. apoi iesim din firide numai de noi stiute si plecam la vinatoare intr-un sir flexibil si precis. cind sintem sigure ca totul e la dispozitia noastra, ne imprastiem in cele 4 zari ale bucatariei. unele dintre noi mai ies si pe hol, nu-i rau, noroc ca exista in casa un copil care sigur duce niste firimituri dulci peste tot. mai rau e de nefericitele ale caror tunele au dat in baie, daca nu mor cu zile strivite de degetele celor care stau acolo si mediteaza asupra gresiei, sigur mor de foame. in general, o ducem bine. daca nu cu hrana oamenilor, sigur cu cea a pisicii. am testat boabele si cele verzi nu sint otravitoare pentru noi. uneori mai apare ceva, un praf alb, ca o zapada. miroase hipnotic si nu ne putem abtine sa nu ne tavalim in ea, pe riscul nostru, stim ca e mortala. noroc ca ne inmultim repede. alteori vine de sus o ploaie acida, dar dupa 2-3 generatii ne imunizam si la asta. speram sa trecem iarna cu bine, ca ceva de mincare tot gasim pe la oamenii astia.

-uff, de unde vin frate atitea furnici ?
-din vizuina, mami.