mi se deschid caile

de la un timp mi se intimpla lucruri bizare. intimplari surprinzatoare, la limita paranormalului, m-au urmarit mereu, insa acum parca am intrat pe tarimul intilnirilor dintre ginduri.
am visat intr-o noapte o persoana draga, care mi-a fost mentor in adolescenta, si cu care nu mai vorbisem de foarte multa vreme. in vis, ne intilnisem intimplator pe strada. a doua zi, mergind cu masina pe stradutele mele de scurtatura, am vazut-o pe un trotuar, vorbind la telefon. am tras pe dreapta si ne-am intilnit. dupa citeva zile, am intrat intr-un magazinas in graba mare, sa-mi iau un elastic de prins parul. am facut un pas in magazin si vinzatoarea mi-a indicat un raft, zicind "aici avem elasticele de par". jur ca n-am apucat sa deschid gura! zilele trecute am purtat o discutie cu cineva care (mi s-a parut?) mi-a spus pe nume cind m-a salutat: "buna, b..." pentru mine toata discutia a continuat de la premiza ca persoana in cauza ma cunostea, in timp ce eu cautam in memorie sa aflu de unde ne stim. cind ai impresia ca stii pe cineva discutia curge foarte degajat, se induce o oarecare familiaritate. ei bine, la final mi-a spus ca nu am facut cunostinta, si s-a prezentat.
concomitent, devin tot mai intransigenta si nu mai am chef sa-mi pierd energia cu birfe si şuşanele.
(postare scrisa in urma cu vreo luna, dar ce data intimplatoare mai buna de publicare sa fie decit azi 111111?)

ultima saptamina a anului

nu stiu la voi, dar la mine, facindu-mi acum o lista de to do-uri pt saptamina care tocmai a inceput, lucrurile se prezinta turbulent si nu se lasa deloc ordonate. e absurd, nu stiu cum de s-au inghesuit asa toate, unele aminate, altele la termenul lor, vine sfirsitul lumii la finalul acestei saptamini? o fi asta ultima mea saptamina din anul nr. 31, dar totusi. pe linga deadline-ul obisnuit de job, miercuri predare si treaba cu alergatura aferenta, mai exista: 3 vizite la 3 doctori diferiti (chestii curente), o serie de conferinte de miercuri pina simbata, o intilnire cu v. aminata de sapt trecuta, alta intilnire cu d. si s. programata, un drum undeva, o programare la cosmetica, alta programare in alta parte, alt deadline la un material de predat cuiva care vine in tara marti, inca o intilnire cu mai multe persoane, c'mon. si cine stie ce mai aduce si factorul neprevazut, legiferat de mult in tara mea. sa vad ce pot sa tai, ce sa arunc si ce sa amin, si nu-mi vine decit sa spun:

ăăăăă...

cum să începi un email către un frate cu care rupeai din aceeași lipie și întingeai în aceeași farfurie cu humus într-o vreme, dar cu care, din cauza drumurilor divergente ale vieții, n-ai mai vorbit de vreo câțiva ani buni ? are sens în cazul ăsta să-ți mai ceri scuze, sau asta-i doar o convenție peste care putem trece cu naturalețe ? 

ghidul meu de viata (leapsa)

ziceam ca s-au adunat niste lepse deloc plictisitoare. uite leapsa de la raluca, mai am vreo 2 si de la simona, sper sa-mi fac mai mult timp in w-end. asadar: top 10 devize, acum.

-"cu rabdarea treci marea" (fiecare lucru se intimpla la vremea lui, sau cel mai simplu e sa renunti, dar nu urma calea cea mai simpla)

-"ce tie nu-ti place, altuia nu-i face" (pune-te mereu in locul celuilalt, sau nimeni nu are caderea sa judece daca fapta cuiva e un pacat sau nu)

-trimite feedback cind e cerut si critică numai dacă ajută cu ceva (daca e constructiv); sa fii rau nu inseamna sa fii sincer;

-fiecare actiune pe care-o faci trebuie sa aiba un sens;

-ai grija la detalii si nu fa nimic cu superficialitate-decit sa faci ceva prost si fara chef mai bine te uiti la un film;

-nu-ti fie teama sa-ti asumi responsabilitati. orice faci, bun sau rau, are o consecinta imediata. singura cale de a te maturiza consta in a accepta tot ceea ce ti se intimpla, indiferent daca provoaca bucurie sau suferinta. noi sintem singurii responsabili, si in asta consta libertatea de care dispunem. uite asa ne transformam in individualitati.

-incearca sa nu iei totul la prima mina, nimic nu e intimplator.

-un pumn doare mai puțin cind e invelit in manusa de catifea (sau mai bine evita conflictele);

-ghideaza-te dupa instincte si nu refuza experientele reale. cred ca un parinte e bine sa aiba multa experienta de viata reala.

-recunoaste cind gresesti (fa efortul sa te indrepti, chiar si nedeclarat). nimeni nu e superior si nimeni nu e inferior. invata de la ceilalti.

...

am vorbit ca o batrina, este ? or mai fi, ideile se suprapun si inseamna cam acelasi lucru. poate mai completez, mai e pina sa enunt o filosofie de viata. leapsa merge la viitoarea mireasa oranjada, fotopoetul zburator si trinitateaB, hai sa aprofundam putin, nu-i timp pierdut (nu mai pun link-uri, va stiti voi care sinteti).

rebelion sau spune-mi ce-ai in farfurie ca sa-ti spun ce sarbatoare e

eu si revelionul nu facem o pereche prea buna. delasarea mea e maxima cind vine vorba de el, de cind ma stiu. niciodata nu mi-am facut planuri marete, nu am considerat seara ca fiind magica. nu chiar niciodata, am mai spus-o, in copilarie eram normala, ma bucuram si eu de lucruri ca toata lumea. acum insa mi se pare mai misto sa sarbatoresti ceva fara motiv, cind ai chef sa faci mincare buna si s-o imparti cu oamenii dragi sau sa bei un sprit in timpul saptaminii. sa sarbatoresc ca sintem toti mai batrini cu un an, copii, parinti, bunici ? ca mai punem niste riduri in colturile ochilor, buzelor, pe frunte, sau ca ni se mai lasa sinii citiva mm ? ok, stiu, oricum trece timpul, cu sarbatoare sau fara. totusi... sa faci atita caz ? nu mai gasesti nimic in magazine, la serviciu si pe strada e pustiu (nu ca mi-ar displace pustietatea), totul amorteste ca sa se trezeasca in "noul an". stergi cu buretele si o iei de la zero ? nu. intri cu totul vechi in noul an. sa-mi spuna cineva ce e nou in noul an. totul e mai, si mai, tot mai, sa fie mai, dar nu e niciun fel de mai.

craciunul se stie, 3 zile haituti intre 2 destinatii, casele parintesti. una in sud, alta in nord, cu halta pe acasa sa hranim pisica. nu intelegem mai nimic. apoi se face blanc si vine superultramega seara de revelion, linistea dinaintea furtunii. din adolescenta am experimentat cele mai diverse moduri de-a petrece revelionul. imi amintesc cu placere de o petrecere foarte amuzanta, amuzant de puerila, de la 14 ani. apoi tot felul de extreme, de la stat acasa si vazut filme toata noaptea, la super festivism de restaurant municipal. am probat diverse, si nu am constatat nicio asemanare intre "cum intri in noul an" si ce urmeaza.

miine seara-diseara adica, stam acasa. am primit o invitatie care ne-a bucurat, am primit si innoirea ei, insa din pacate nu o putem onora, din motive de copil (stiti cum e). am facut la rindul nostru alte invitatii, insa cei cu copil prefera sa ramina acasa la ei (stiti cum e). daca e cineva care chiar nu are altceva mai bun de facut, haideti sa jucam mim si alte jocuri de societate. sintem pina acum 4 adulti si 2 copii.

petrecere frumoasa si voua!

p.s. o sa vin in cursul zilei si cu un bilant sau cu niste planuri de viitor, ma duc sa ma gindesc. noapte buna!

cu rufele pe masa (2)- vine talciocul cu iarna

dacă vă amintiti, am făcut parte acum vreo lună și ceva din celula de criză a primei ediții a talciocului urban.
ma obosesc diacriticele. miine se lasa cu a doua editie, prin bunavointa delieei, si va rog, scapati-ma de camasile sotului care au intrat la apa si de monitorul tip crt de 19”, functional. mai primiti bonus inca unul de 20” daca e, functional si ala. poate stiti vreun artist care vrea sa faca un performance cu monitoare aruncate de pe bloc. o sa mai aduc niste țoale neutre, niste pantaloni de gay si ca veni vorba, am bagat un nou sondaj.
off topic 1: din cele 29 de persoane care s-au autochestionat, doar 11 sint nemiloase cu cosmeticele expirate. restul (mai) inchide ochii.
daca vreti sa ne vedeti cit de nepriceputi si jenati sintem (in actiunea asta temerara de-a expune public obiectele care au avut macar o data tangență cu vietile noastre) haideti miine pe la verde cafe, o sa fie misto.

off topic 2: copilul tocmai spune ca daca mami si tati s-au casatorit, atunci si el s-a casatorit singur (lol:))

si niste poze de la primul talcioc, imi pare rau ca sint chiar thumbnails, dar cum sint furaciuni si cum dedi se protejeaza, ca un baiat mare ce e...


de data asta s-ar putea sa venim fara copil, miine e foarte cerut la joaca de verisoara favorita...

mici întîmplări care te fac să meditezi asupra lipsei de educație a părinților

ieri, la farmacie. o fetiță de 6-7 ani, singură, cu un bilețel în mina, se căznește să lămurească farmacista:
-pilula de...
farmacista aruncă un ochi pe bucățica de hirtie pe care fetița o ținea în mina:
-pilula de a doua zi ?
-da! spune fetița vizibil ușurată.
-să vad ce am, dacă am... spune farmacista și incepe să caute in sertare.
deja noi, cei 5-6 adulți de la cele 2 case, deveniserăm atenti și probabil fiecare incepuse să-și incropescă o părere despre nefirescul situației.
farmacista se intoarce și-i spune fetiței, pe ton de glumă:
-uite, am găsit, dar ai grijă să nu mai rămîi gravidă!
lumea rîde zgomotos.
-dar nu eu,... ingaimă fetița rușinată.
-știu, știu, am glumit.

contrariată de situație, dar mai ales de gluma nesărată a farmacistei, îi povestesc soțului întîmplarea. indignat de nesimțirea mamei, care după ce că și-a făcut de cap fără să se protejeze, n-a fost in stare să-și miște fundul și și-a trimis fetița (ma rog, exprimare nu chiar asa cenzurată:), a constatat că probabil n-are nicio greață s-o trimită și după prezervative. eu am încercat să mă gîndesc la motivul pentru care o mamă și-ar expune copilul la situația asta. știu cum e să nu ai timp, ca mamă. sa fi fost bolnavă, mă indoiesc, in situația dată. poate că mai avea un copil mic acasă, pe care nu avea cu cine să-l lase. e singurul motiv pe care l-aș accepta, cred. dar de ce nu l-a trimis pe cel cu care iși petrecuse noaptea ? poate plecase la lucru de dimineață ? nu știu. o să spuneți că sint cazuri dramatice în care parinții abuzează de copii, aici a fost ceva inofensiv. alți părinți își trimit copiii după băutură, droguri, îi vînd, cîte și mai cîte nenorociri.
cred că dacă farmacista i-ar fi spus fetiței ”uite, am găsit, dar să-i spui mamei să nu te mai trimită niciodată pe tine să cumperi asta”, ar fi fost o cu totul altă abordare a situației, și pentru cei implicați și pentru cei ce au asistat. eventual să-i fi scris și mamei un mesaj pe versoul bilețelului ei.

atunci cind speri ca paza e suficient de buna incit sa treaca primejdia rea

de luni, de toamna

saptamina asta de vreme urita m-a trezit ca un dus direct in fata. asa ca m-am dus si am mai dormit un pic, atit eu cit si copilul. jur ca m-am trezit mult mai bine a doua oara, ceea ce va recomand.

room with a view

asta-i ora la care apar liliecii. stoluri. ati vazut vreodata cum vibreaza un stol de lilieci ?
e un sentiment coplesitor sa asisti la schimbarea cerului. clipa de clipa, culorile se transforma, norii deseneaza guri de capcauni, aripi de inorogi, valatuci de vata de zahar, dune de nisip, iar tu te simti mic, mic, mic si neinsemnat. si in maretia timpului cu t mare, uiti ca vei plati 30 de ani sa beneficiezi de privelistea asta la fereastra.

alt post de fete

intotdeauna mi-am dorit o rochie ca asta, insa verde, ca verdele din fundal. la vremea cind am vazut clipul mi-am croit una, insa dintr-un material oarecare doar sa vad cum vine, si pe care nu am reusit sa o mai cos. ma gindeam chiar ca asa imi voi face rochia de mireasa, un furou din matase verde crud. pina la urma am decis ca vreau o rochie de mireasa, nu o rochie de seara, asa ca rochia mea verde cu spate gol a ramas pierduta in alte vremuri. insa recentele imersiuni cu mina prin matasuri, dantele si taftale, insotind-o pe delia pe potecile misterioase care pot rataci o fata in drumul ei pavat cu rochii de mireasa, mi-au trezit pofta sa-mi tai o rochie ca asta. imi lipseste doar un pretext.

daca ne place piesa, de ce sa n-o mai ascultam o data:

noutati de pe frontul de est

am revenit, dupa mini-vacanta smusa cu nesimtire in toiul trebii. periplul moldovean s-a incheiat apoteotic cu vreo 2 zile pe la manastiri, unde ne-am scuturat de pacate si am aprins luminari, insa nu am pupat icoanele pentru ca nu mi se pare o practica igienica, doamne iarta-ma! am poze dar acum trebuie sa plecam de acasa si sa incepem saptamina, cu serviciu si gradinita, chiar daca e joi. pe curind.

cu coada pe spinare

a aparut acum 40 de ani si acum se asculta tareeee. vroiam sa spun ca ne pregatim de petrecere, desi diseara n-o sa fie muzica din asta de mosnegi, no way. w-endul nostru a inceput de ieri, cind ne-am teleportat in mare agitatie vreo 300 km N-E de bukale. diseara participam la un majorat, dom'le tinerii din ziua de azi, lista de bauturi o umileste pe cea de la nunta noastra iar tortul, grozavie, simbolizeaza o pereche de tite date-n pirg. se pare ca baietii, mai tinerei sau mai purii, au 16 optiuni diferite, insa nu toate majore, de-a se da in stamba. mai nasol e ca la un moment dat eu ma voi retrage sa culc copilul. revin eu.

o gura (sau mai multe) in plus la masa

acum ma scuzati, ma duc sa prind musculite!

hot summer issues #2

intreb vinzatoarea:
-ce bine arata, ce sint astia? seamana cu niste ard...
-da, sint ardei.
-si sint comestibili ?
-da, pentru cine se incumeta. sint foarte foarte iuti.
-ok. iau doua ghivece.

case de vacanta

am vazut mai demult aici (via pescarusu) o casa de hobbiti care ofera mult visata integrare in natura dupa care tinjeste omul contemporan inteligent si hipiot, unde mai pui ca e si low-cost. cam in acelasi sens, dar cred ca nu low-cost, este si ceea ce am gasit eu si m-a fermecat realmente. nu stiu cum sinteti voi, dar eu as trai foarte bine cu asa un perete colorat.
mai multe despre arhitectura organica si arhitectul casei de mai jos, javier senosiain, aici.

tarife la fete