niste restante din cauza zapezii care atirna greu pe cablul de net (2)

eu, in singurul profil de onoare facut de un om de onoare







dovezi ale prezentei mele la talciocul # 2 , unde desi am fost singura pina la urma, am petrecut citeva ore in companii una mai placuta ca alta

consemnari la vremea lor aici si aici

niste restante din cauza zapezii care atirna greu pe cablul de net (1)

dusmanul cumintelui e mai cumintele si inca o serbare ratata

acum vreo 2 saptamini educatoarea mi-a povestit ca in momentul in care ea a iesit sa duca hainele copiilor la dulap, iar ei erau in patuturi la somn, petru si inca un copil, nu-mi mai amintesc daca baiat sau fetita, au muscat o altă fetita. "a fost o actiune de grup" mi-am spus in gind si nu m-am putut abtine sa nu zimbesc. nelasindu-se cu traume si nestiind cine a foat initiatorul, mai ales ca petru "e un copil foarte cuminte" si "cu bun simț" (cum am auzit nu o data de la personalul gradinitei: cum adica "cu bun simț" la 2 ani si 8 luni ?!) s-a prescris ipotetica pedeapsa. la citeva zile insa, primesc alta instiintare de la educatoare - cu o mina vizibil ingrijorata si preocupata: "sa stiti ca vreau sa va spun ceva... s-a intimplat azi ceva. petru l-a trintit pe david. i-am chemat sa ne uitam pe o carte, el a venit repede, david ii statea in cale si l-a imbrincit". si l-a lovit rau? "nu, david n-a plins. eu i-am explicat ca nu e frumos si a zis ca nu mai face. m-am mirat, petru e cuminte si nu s-a mai intimplat pina acum." nu crezi ca a vazut asta la alti copii? am vazut eu, din prima zi a copilului in gradinita, palme in cap fara motiv (inclusiv lui, care n-avea nici 1 an jumate) imbrinceli, muscaturi, tras de haine, lucruri pe care educatoarele abia le bagau in seama, cind/daca le vedeau.
nu spun ca e frumos ce a facut petru, sau e scuzabil faptul ca-i imita pe copiii mai mari. am vorbit cu el despre asta in drum spre casa, l-am pedepsit oarecum si nu i-am mai dat "ceva bun" in masina cum era obisnuit (intimplarea a facut sa nu am nimic bun pentru el atunci, nu stiu daca as fi fost asa de categorica). insa "dezavantajul" e ca, atunci cind ai in general un copil cuminte, la cea mai mica rebeliune acceptabila virstei, sa se faca prea mare caz.


[dec 2008]

cind educatoarea mi-a spus saptamina trecuta "la serbare ma bazez pe el si pe alexia, pentru ca ei sint cei mai mari din grupa", am vrut sa-i spun ca mai bine sa nu se bazeze pe copilul meu, stim bine cum a reactionat la serbarile trecute. dar educatoarea nu stie, ca e noua, si nici n-am vrut sa o ingrijorez, mai ales ca am surprins-o de citeva ori in pregatirile de serbare. petru nu a vrut sa-si invete strofa, desi face dovada bunei memorii surprinzindu-ne deseori cu tot felul de citate, expresii (unele nepotrivite virstei), povesti si chiar melodii. ca veni vorba, ii place foarte mult uprising si de cite ori o aude incepe sa mormaie ".......oz'ăs,...ei'ăs,....ol'ăs, ......ictoooiăs"
in ciuda pregatirilor pentru serbare si in ciuda costumului de elf pe care parea ca-l indrageste acasa, colaborind foarte bine la creatie, petru a inceput sa plinga de cind am inceput sa-l incalt cu ghetutele de lac, desi bune ca numar, un pic cam inguste. faceam eforturi sa-l incalt si cu a doua, el nu prea ma ajuta, transpiraseram amindoi si sotul a facut remarca "nu-l chinui, nu vezi ca nu-l incape?"moment in care copilul s-a simtit chinuit si s-a pus pe plins. nu a vrut sa se alature celorlalti copii la serbare, nu a vrut nici macar sa se dea jos din bratele sotului, implorindu-l "sa mergem acasa, tati, ca acolo sintem in siguranta".
e simplu de ghicit cum s-a desfasurat o serbare care se baza pe un copil care nu a vrut sa participe deloc. singurul moment la care s-a conformat a fost cel in care s-a dus sa-si ia cadoul de la mos (din partea gradinitei, ca si anul trecut), insa nu a dat 2 bani pe mos, abia s-a uitat la el. cadoul insa i s-a parut interesant si pina la plecare s-a jucat cu el pe covor, ignorind total "mos craciun cu plete dalbe" si "drag mi-e jocul romanesc" inginate de ceilalti copii, parinti, cadre.



sa fiu sincera, mi-a parut rau ca a iesit asa doar pentru dezamagirea educatoarei care, la nivelul ei, se pregatise de serbare (am impresia ca e si prima ei serbare din cariera de educatoare, nu stiu sigur). insa, sa fim seriosi-serbarea, ca organizare, era sub nivelul pe care eu mi l-as fi dorit pentru copilul meu. iar de la el ma asteptam oarecum sa nu se alinieze, adica nu m-a surprins deloc atitudinea lui. sint convinsa ca se poate mult mai rau, am vazut serbari comuniste in zilele noastre de mi s-a facut rau. poate am eu pretentii nerealiste, nu stiu. daca ma intrebi cum ar arata serbarea ideala, nu as sti sa-ti raspund pe loc. ideea e ca nu mai gust demult "divertismentul" asta de gradinita, care ii bucură pe alti parinti. nu gustam nici inainte sa am copil, insa dadeam vina pe lipsa sentimentelor parintesti. acum simt si sint si mai rea. mi se pare ca si cei de la gradinita si-au cam dat seama, simt un mic val de raceala din partea personalului. poate din cauza faptului ca petru a stricat serbarea, poate si-au amintit de interventia mea la sedinta de asta-toamna ca serbarile ar trebui organizate mai child-friendly la virsta asta, fara poezii si cintece si poate m-au vazut acum prea detasata si deloc insistenta ca petru sa se implice totusi in serbarea actuala, nu stiu.

am adus de multe ori in discutie, si pe blogul vechi, si aici, si in particular, si de cite ori s-a ivit ocazia, daca exista o gradinita ideala pentru copilul tau, intr-un mod de a face lucrurile la care parintii sa fie multumiti si evident, pe care sa ti-o permiti. cind alegi o gradinita trebuie sa ai in vedere o gramada de lucruri: zona, distanta, pretul, curtea, curatenia, igiena, bucataria, personalul, programul si programa, cerintele, colegii. multe nu le afli decit dupa ce incepi sa frecventezi locul. si chiar daca primesti recomadari, s-ar putea ca idealul tau sa nu coincida cu idealul vecinului, colegului, varului. la inceput zici, cum am zis si eu, si inca zic: daca la toate celelalte cerinte sta cit se poate de bine, si pe ultimul loc e calitatea programei, asta e, o sa incerc sa schimb ceva acolo si daca nu, lasa ca educatie ii fac eu acasa, in fond educatoarea e un fel de baby-sitter la virsta asta.
iti astupi urechile cind auzi, in prag de sarbatori, cite un "mosule ce tinar esti" vomitind din cd-player la grupa mare. treci mai departe si zici brrr...ce frig e afara si ce cald si bine e inauntru, mmm...ce frumos miroase din bucatarie, ooo...ce straluceste balustrada, waw...ce curat e in baie!