copilul ma complimenteaza

"esti cea mai proasta fata!" mi-a spus aseara cind il infasuram in prosop, dupa ce l-am luat pe sus din cada, satula sa tot insist sa iasa de buna-voie. dupa ce m-am enervat, m-a umflat risul de expresia fetei si tonul cu care a spus magaria. (am citit ca acum, in preajma virstei de 3 ani, incepe sa-si contureze relatia cu sexul opus - eu nu mai sint mama, sint reprezentanta sexului opus. dupa remarca asta, mi se pare ca incepe sa se raporteze just:) dupa ce l-am ameninat ca-i tai povestea de noapte-buna drept pedeapsa, am consimtit totusi sa ma inghesui cu el in patutul de 1.30 m, in compensatie. cit m-a pupat pe toata fata pina a adormit nu m-a pupat niciodata, era fericit, fara cuvinte, ca nu am pus la inima. azi la un moment dat, in loc sa spuna "e o idee proasta", s-a cenzurat singur si a spus "e o idee p... nu prea buna".
de vreo 2 saptamini imi spune mai des pe nume, decit "mami". si sotului, dar mai putin. pe mine ii place sa ma strige pe nume, iar daca nu raspund, insista. si acasa, si in public. nu i-am cerut eu asta, dar nici nu am de gind sa-l "corectez". cum vrea el, nu simt o raceala, doar are o atitudine.
am constatat ca daca ma rastesc la el sau il amenint, nu obtin decit un efect amplificat al actiunii mele. ma incrunt, se incrunta si el. il cert, scoate limba. poti spune "nu ai autoritate in fata lui". se poate, insa invat acum, cu el, ca vorba mea buna, tonul calm si iertarea imediata, dupa ce ii explic ce a facut si nu-mi place, toate astea au un rezultat bun. n-as fi in stare sa am atitudinea asta "crestineasca" cu altcineva. nici cu el nu reusesc mereu, dar cum spuneam, invat.

oamenu' si soraei

in vremea aceasta, copilul turuie. cite si mai cite, e un receptor foarte atent si dornic sa invete expresii noi si insolite. de exemplu, duminica dimineata a repetat de multe ori, in timp ce topaia pe pat "si eu vreau sa fac secs!"(evident, a prins o discutie intre doi adulti, in care se strecurase inofensiv expresia in cauza, nicidecum insotita de verbul "a vrea"). rizind in barbie, am incercat sa-l conving ca "si eu vreau sa fac sport" e corect, insa el nu, a tinut-o cu "secs, eu vreau secs". speram ca a uitat deocamdata.
in masina, ca toti copiii curiosi la virsta asta, asculta tot ce se spune la radio, tot ce se cinta, si mai vrea si explicatii : "de ce a spus oamenu' ala vinatoare ?","zombi, de ce spune fata aia zombi? ce inseamna zombi?".
progresele in privinta limbajului sint uimitoare, de la luna la luna, desi inca stilceste multe cuvinte, "r" nu spune, inlocuindu-l dupa caz cu diverse litere, inverseaza litere in cadrul aceluiasi cuvint ("guion" in loc de gunoi), are pronuntii aparte pt diverse cuvinte ("ipotoi" in loc de elicopter, "thathos" in loc de excavator, "ivis" in loc de nisip etc), e un pic sisit si vorbeste cu limba intre dinti (th,ts), crede despre anumite cuvinte ca sint subst proprii ("soraei"), dar intr-adevar amuzanta e topica "merge unde ipotoiu mare acum ?".
lui isi spune "podo" in continuare, desi stie sa zica si (mai aproape de) petru.

cum asta e un post promemoria mea, se cere si o continuare:

copilul mai are in vocabular si neologisme sau alte expresii nepotrivite virstei, dar e foarte amusant cind le rosteste, mai ales ca le foloseste corect: deci amusant, oribil, imenss, vai (de) mine, e mi(s)to, ce tare, aoleu...

mi se face rau

help! brazelton, salome, dolto, capraru, unde sinteti ? copilul zice "boule!". e adevarat, e o formula magica de eliberare nervoasa pe care o revendica mama copilului, ca fiind unul dintre apelativele folosite in mers, spre a identifica si scoate din multime unii participanti la trafic. si totusi? daca spune asta in public? sau la gradinita? bine ca nu spune "vaco", ce ar putea crede educatoarele? ok, si eu ce cuvinte sa mai folosesc? suzeta, bolovan, nas de carton, cap de cartof ?