aseară, într-un magazin Plus, o femeie vorbea în gura mare la telefon, în timp ce-şi apostofa copila, în vârstă de vreun an jumate:
"- nu te duce acolo, ca-ti dau una... haide năşicule, trebe să inchid, mai vorbim noi, ca mă termină asta, nu stă locului, îmi vine să-i dau cu ceva în cap. unde te duci Nectaria, vino aici! ce facuşi, ai? te bat de te omor, auzi, te bat de te omor, îţi dau una în cap de nu te vezi, te omor auzi, Nectaria, unde fugişi, te bat... "
cam aşa o ţinea, obsedant, bipeda româncă, vopsită cu şuviţe în ton cu geaca de piele vişinie, în monolog cu fetiţa care, credeţi-mă, nu făcea altceva decât să alerge, cu mare bucurie, printre rânduri. absolut nimic nu facea biata fetiţă.
ies din magazin, vă imaginaţi cu ce gânduri la adresa "mamei". în parcare, în timp de descărcam coşul, lângă mine, făcând acelaşi lucru, un fiu de vreo 40 şi ceva de ani, cu mama lui, o bătrână cu batic. femeia se uita la el şi ar fi dat să-l ajute la sacoşe.
-nu te mai uita la mine şi urcă în maşină, îi spune, pe ton răstit, fiul. treci dom'le în maşină, n-auzi ce spun, urcă odată, nu sta ca..., tot mai agresiv verbal. femeia s-a executat rapid.
