vineri, 7 august 2009

as putea spune ca nu-mi plac complimentele

dar de fapt nu stiu sa primesc complimente. mi-e greu sa spun "multumesc", mai ales ca multe mi se par cam gratuite. poate doar mi se par, pentru ca sint o persoana pretentioasa, si din punctul meu de vedere obiectul caruia i se atribuie complimentul e deseori supraapreciat sau pur si simplu scopul lui nu e sa fie remarcat. unde lucrez, ma enerveaza la culme complimentele prin lifturi, pe holuri, complimente de plictiseala sau de politete, adresate in general aspectului fizic, bijuteriilor, pantofilor. aproape ca e un obicei. nu stiu cum sa ma fofilez in lift, sa nu ma intilnesc cu cineva care sa faca vreo remarca asupra unui obiect pe care-l port (poate de asta si evit sa port lucruri iesite din comun:). as putea spune ca sint antisociala, nu ? ce draga, e rau sa schimbi complimente, sa interactionezi cu lumea, ce te costa ? multe femei profita ca sa obtina mici avantaje, mai ales cind primesc complimente de la barbati. isi dau ochii peste cap, rid intr-un anume fel si obtin mici servicii la pachet cu complimentele. pe mine ma incomodeaza foarte tare ipostaza de femeie complimentata, atunci cind e cazul, mai ales intr-un anturaj masculin. sa fim seriosi, masculii nu pot fi obiectivi.
de cind cu petru m-am mai schimbat, in sensul ca incerc sa accept oarecum complimentele adresate lui. dar nu le cer niciodata. mi-e nu-stiu-cum, de cele mai multe ori, sa pun pur si simplu poze pe blog cu el, fara sa fi facut ceva iesit din comun. v-am mai spus asta. nu e ca si cum "stiu ca am un copil frumos, bagati complimentele", e doar "oricum ar fi el, pentru mine e extraordinar si atit".
si viceversa e valabil. atunci cind fac un compliment, inseamna ca vreau sa-l fac. parca am dintii inclestati cind se cer complimente din politete, sau de socializare. nu-mi vine. cel mai mult ma enerveaza aprecierile legate de greutate. nu pot sa le zic oamenilor, eu stiu, poate doar celor foarte apropiati, daca au slabit sau s-au ingrasat. asta implica o analiza anterioara amanuntita: "vai draga, ce ai slabit" s-ar traduce cu ma miram cit de grasa erai, sau "parca te-ai mai ingrasat" (esti delasatoare) urmat de "dar iti vine bine". c'mon ! plus ca e si foarte usor sa gresesti, poate oamenii sint bolnavi, sau sufera, sau au probleme. eu cred ca atunci cind cineva cere o parere, nu neaparat un compliment, lasa sa se vada lucrul asta. cred ca e foarte usor sa faci gafe vrind doar sa fii politicos, sau foarte sociabil.

7 comentarii:

  1. Acum, nu ca vreau sa te complimentez gratuit, dar tare bine ai mai zis :)))))

    RăspundețiȘtergere
  2. @ruxel: acum, ca te cunosc, stiu ca nu esti genul sa zici de complezenta :))

    RăspundețiȘtergere
  3. Pana acum cateva luni nu puteam sa primesc complimente si nici sa fac. Mi se parea ceva deplasat. Acum cateva luni, in cadrul unui workshop la care am participat a tb sa facem un exercitiu simplu. Ne plimbam prin camera respectiva si fiecarui coleg, pe rand, tb sa-i facem un compliment, iar la complimentul primit trebuia sa spunem doar multumesc. Ce mi-a placut cel mai mult e ca nu trebuia sa fie genul de compliment: imi plac cerceii tai, ci mai degraba ceva ce te-a impresionat la persoana respectiva. De ex, mie imi place blogul tau, mi se pare autentic. Si asta e un compliment adevarat, mai ales ca nu te cunosc. Si mai imi placeau emisiunile de dans. Le mai faci? Te intreb pt ca nu mai locuiesc in tara.
    Mihaela

    RăspundețiȘtergere
  4. @mihaela: multumesc ! si-am si zimbit :) stiu ca ar trebui deseori sa fiu mai pozitiva, sau mai deschisa... exersez asta. oricum, am facut progrese, atita timp cit ma confesez aici :) da, fac in continuare emisiunile de dans, ma bucur sa primesc un feedback, "chiar si" pozitiv :)

    RăspundețiȘtergere
  5. cand, cand sunt emisiunile? zii, zii ca te complimentez! te umplu te blagodari!

    RăspundețiȘtergere
  6. @pescarus: stiu si eu daca s-o dau in profesii, asta e un blog personal :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Bogdana, multi dintre romanii de aici se plangeau de aerul fals anglo-saxon cand e vorba de complimente, politete, multumit la tot pasul etc. Eu am ajuns la concluzia ca in loc sa ne punem problema a ce e in spatele complimentului, sa-l luam ca atare. Fiecare apreciaza ce poate si ce-i place la tine. Important e ca-i place si ca te apreciaza. :) Aici de fapt complimentul. In intentie. :)

    RăspundețiȘtergere

LinkWithin

Blog Widget by LinkWithin