injuraturile de rigoare, adresate minunatilor nostri companioni, ne-au mai tinut de urit inca vreo ora, timp in care imaginatia celor 5 fete de 16-17 ani a elaborat tot felul de vorbe de ocara, rautati si comentarii neprietenoase, in legatura cu aspectul, virsta si plicticosenia discursului lor in incercarea de a fi curtenitori, simpatici si a toate stiutori, chestionind-o totodata pe cea care ii cunostea cit de cit asupra circumstantelor dubioase care au facilitat aceasta combinatie nefericita. am decis ca ne e mai bine fara ei, era un efort in plus sa le suportam aberatiile (nu stiam atunci ca urma sa ne mai intersectam cu ei, nu peste multa vreme).
ciinele incepuse sa oboseasca. ne-am oprit undeva sa-i dam sa manince si sa bea apa. avea un meniu bizar bazat pe gituri de pui crud-alterat si inca ceva asemanator, iar din cite imi amintesc, ulterior a si vomat. adica pina si el.
cind am ajuns in eforie nord ma simteam ca acasa. asta-i statiunea in care mergeam cu parintii cind eram mica si o stiam bine. dar fericirea n-a fost de durata: acum nu era sezon, nu era forfota pe strazi, nu erau lumini, nu erau terase. era un sat anost care dormea in semi-obscuritate, si desi noi credeam ca sintem deja la mare, eram de fapt niste fete hai-hui noaptea pe strazi. dar ne apara ciinele! atit de bine, incit ajunsesem sa-l mai caram si-n brate, prin rotatie. era atit de obosit bietul de el incit orice pata de motorina de pe asfalt o confunda cu o groapa pe care nu vroia s-o sara. si noi eram obosite, dar ne distram foarte tare, rideam continuu de surescitare. ca sa nu plingem.
in eforie sud mai aveam putin si ne culcam pe banci, in gara. mi se pare ca de aici si pina la costinesti am mers pe linga linia ferata. insa inainte de a parasi eforie sud, ne-am trezit in fata unui bar deschis. se numea "intim dany". nu stiu daca vroiam sa cumparam ceva sau pur si simplu vroiam sa ne asezam undeva si sa vedem oameni, cert e ca am intrat fara sa ne gindim prea mult. la fel de repede am si iesit, cind am vazut tabloul dinauntru: 2 mese de biliard, niste lampi care atirnau sui, bucati de oglinda pe pereti, mai multi localnici care se holbau la noi. am plecat rapid si am grabit pasul desi m.u., una dintre prietenele din grup, era incaltata in tenesi si facuse ditamai ranile la picioare (de atunci eu si ea inca ne apelam sub nick-ul de "intim dany"). ni s-a parut chiar ca ne urmareste o masina si acela cred ca a fost singurul moment in care ni s-a facut frica.
Dar ati fost curajoase nu gluma .
RăspundețiȘtergerecuraj sau inconstienta ?:))) totusi erau niste vremuri mai safe, cred..?
RăspundețiȘtergereoff topic: sa verifici mailul kidrullz@gmail.com, ti-am trimis un docoment.
RăspundețiȘtergereAstept continuarea. Ziua tineretului, in tinerete #3
RăspundețiȘtergere@LZ: diseara, neaparat :) merci. te-am vizitat, I like it.
RăspundețiȘtergereasta da docoment !!!
RăspundețiȘtergere@caprele: multumesc again !
RăspundețiȘtergeredar ce wild ai fost, doamna:))!bravoss!
RăspundețiȘtergereOf, imi aduc aminte ce nebunii faceam si eu la 16-17 ani si tot la mare, numai ca eu serveam 2 mai-ul ca eram my hippie, mai flower power asa si acolo ma simteam bine. Nu cred ca e cazul ca vreodata sa scriu despre ceea ce faceam acolo in fiecare an, pastrez amintirile numai pentru mine. Dar eram si noi la fel de nebuni si de frumosi. Si tot Beatles cantam si ascultam. Pe plaja, in fata focurilor de tabara si a corturilor. Cat despre siguranta, asa e ... era mult mai sigur si mama nu prea tremura cand ne stia plecate.
RăspundețiȘtergere@delia: cit sa am ce povesti, nu ?:))
RăspundețiȘtergere@andreea: e bine ca iti ramin amintirile, mie mi-e ca uit :)) eee, un pic de auto-cenzura mereu da bine la imagine, ce crezi ?